Conjugation of nedreptăți
to wrong Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | nedreptățesc |
| tu | nedreptățești |
| el / ea | nedreptățește |
| noi | nedreptățim |
| voi | nedreptățiți |
| ei / ele | nedreptățesc |
Imperfect
| eu | nedreptățeam |
| tu | nedreptățeai |
| el / ea | nedreptățea |
| noi | nedreptățeam |
| voi | nedreptățeați |
| ei / ele | nedreptățeau |
Perfectul simplu
| eu | nedreptății |
| tu | nedreptățiși |
| el / ea | nedreptăți |
| noi | nedreptățirăm |
| voi | nedreptățirăți |
| ei / ele | nedreptățiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | nedreptățisem |
| tu | nedreptățiseși |
| el / ea | nedreptățise |
| noi | nedreptățiserăm |
| voi | nedreptățiserăți |
| ei / ele | nedreptățiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să nedreptățesc |
| tu | să nedreptățești |
| el / ea | să nedreptățească |
| noi | să nedreptățim |
| voi | să nedreptățiți |
| ei / ele | să nedreptățească |
Imperativ
Afirmativ
| tu | nedreptățește |
| voi | nedreptățiți |
Negativ
| tu | nu nu nedreptăți |
| voi | nu nu nedreptățiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a nedreptăți |
Gerunziu
| — | nedreptățind |
Participiu
| — | nedreptățit |