Indicativ
Prezent
| eu | necăjesc |
| tu | necăjești |
| el / ea | necăjește |
| noi | necăjim |
| voi | necăjiți |
| ei / ele | necăjesc |
Imperfect
| eu | necăjeam |
| tu | necăjeai |
| el / ea | necăjea |
| noi | necăjeam |
| voi | necăjeați |
| ei / ele | necăjeau |
Perfectul simplu
| eu | necăjii |
| tu | necăjiși |
| el / ea | necăji |
| noi | necăjirăm |
| voi | necăjirăți |
| ei / ele | necăjiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | necăjisem |
| tu | necăjiseși |
| el / ea | necăjise |
| noi | necăjiserăm |
| voi | necăjiserăți |
| ei / ele | necăjiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să necăjesc |
| tu | să necăjești |
| el / ea | să necăjească |
| noi | să necăjim |
| voi | să necăjiți |
| ei / ele | să necăjească |
Imperativ
Afirmativ
| tu | necăjește |
| voi | necăjiți |
Negativ
| tu | nu nu necăji |
| voi | nu nu necăjiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a necăji |
Gerunziu
| — | necăjind |
Participiu
| — | necăjit |