Conjugation of nebuni
to go crazy, go mad Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | nebunesc |
| tu | nebunești |
| el / ea | nebunește |
| noi | nebunim |
| voi | nebuniți |
| ei / ele | nebunesc |
Imperfect
| eu | nebuneam |
| tu | nebuneai |
| el / ea | nebunea |
| noi | nebuneam |
| voi | nebuneați |
| ei / ele | nebuneau |
Perfectul simplu
| eu | nebunii |
| tu | nebuniși |
| el / ea | nebuni |
| noi | nebunirăm |
| voi | nebunirăți |
| ei / ele | nebuniră |
Mai mult ca perfectul
| eu | nebunisem |
| tu | nebuniseși |
| el / ea | nebunise |
| noi | nebuniserăm |
| voi | nebuniserăți |
| ei / ele | nebuniseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să nebunesc |
| tu | să nebunești |
| el / ea | să nebunească |
| noi | să nebunim |
| voi | să nebuniți |
| ei / ele | să nebunească |
Imperativ
Afirmativ
| tu | nebunește |
| voi | nebuniți |
Negativ
| tu | nu nu nebuni |
| voi | nu nu nebuniți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a nebuni |
Gerunziu
| — | nebunind |
Participiu
| — | nebunit |