Conjugation of mulțumi
[mult͡suˈmi]to satisfy, to make content, to gratify Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | mulțumesc |
| tu | mulțumești |
| el / ea | mulțumește |
| noi | mulțumim |
| voi | mulțumiți |
| ei / ele | mulțumesc |
Imperfect
| eu | mulțumeam |
| tu | mulțumeai |
| el / ea | mulțumea |
| noi | mulțumeam |
| voi | mulțumeați |
| ei / ele | mulțumeau |
Perfectul simplu
| eu | mulțumii |
| tu | mulțumiși |
| el / ea | mulțumi |
| noi | mulțumirăm |
| voi | mulțumirăți |
| ei / ele | mulțumiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | mulțumisem |
| tu | mulțumiseși |
| el / ea | mulțumise |
| noi | mulțumiserăm |
| voi | mulțumiserăți |
| ei / ele | mulțumiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să mulțumesc |
| tu | să mulțumești |
| el / ea | să mulțumească |
| noi | să mulțumim |
| voi | să mulțumiți |
| ei / ele | să mulțumească |
Imperativ
Afirmativ
| tu | mulțumește |
| voi | mulțumiți |
Negativ
| tu | nu nu mulțumi |
| voi | nu nu mulțumiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a mulțumi |
Gerunziu
| — | mulțumind |
Participiu
| — | mulțumit |