Conjugation of morări
to be a miller, to practice milling Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | morăresc |
| tu | morărești |
| el / ea | morărește |
| noi | morărim |
| voi | morăriți |
| ei / ele | morăresc |
Imperfect
| eu | morăream |
| tu | morăreai |
| el / ea | morărea |
| noi | morăream |
| voi | morăreați |
| ei / ele | morăreau |
Perfectul simplu
| eu | morării |
| tu | morăriși |
| el / ea | morări |
| noi | morărirăm |
| voi | morărirăți |
| ei / ele | morăriră |
Mai mult ca perfectul
| eu | morărisem |
| tu | morăriseși |
| el / ea | morărise |
| noi | morăriserăm |
| voi | morăriserăți |
| ei / ele | morăriseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să morăresc |
| tu | să morărești |
| el / ea | să morărească |
| noi | să morărim |
| voi | să morăriți |
| ei / ele | să morărească |
Imperativ
Afirmativ
| tu | morărește |
| voi | morăriți |
Negativ
| tu | nu nu morări |
| voi | nu nu morăriți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a morări |
Gerunziu
| — | morărind |
Participiu
| — | morărit |