Conjugation of miji
to appear Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | mijesc |
| tu | mijești |
| el / ea | mijește |
| noi | mijim |
| voi | mijiți |
| ei / ele | mijesc |
Imperfect
| eu | mijeam |
| tu | mijeai |
| el / ea | mijea |
| noi | mijeam |
| voi | mijeați |
| ei / ele | mijeau |
Perfectul simplu
| eu | mijii |
| tu | mijiși |
| el / ea | miji |
| noi | mijirăm |
| voi | mijirăți |
| ei / ele | mijiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | mijisem |
| tu | mijiseși |
| el / ea | mijise |
| noi | mijiserăm |
| voi | mijiserăți |
| ei / ele | mijiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să mijesc |
| tu | să mijești |
| el / ea | să mijească |
| noi | să mijim |
| voi | să mijiți |
| ei / ele | să mijească |
Imperativ
Afirmativ
| tu | mijește |
| voi | mijiți |
Negativ
| tu | nu nu miji |
| voi | nu nu mijiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a miji |
Gerunziu
| — | mijind |
Participiu
| — | mijit |