Conjugation of maimuțări
to mock by imitating someone Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | maimuțăresc |
| tu | maimuțărești |
| el / ea | maimuțărește |
| noi | maimuțărim |
| voi | maimuțăriți |
| ei / ele | maimuțăresc |
Imperfect
| eu | maimuțăream |
| tu | maimuțăreai |
| el / ea | maimuțărea |
| noi | maimuțăream |
| voi | maimuțăreați |
| ei / ele | maimuțăreau |
Perfectul simplu
| eu | maimuțării |
| tu | maimuțăriși |
| el / ea | maimuțări |
| noi | maimuțărirăm |
| voi | maimuțărirăți |
| ei / ele | maimuțăriră |
Mai mult ca perfectul
| eu | maimuțărisem |
| tu | maimuțăriseși |
| el / ea | maimuțărise |
| noi | maimuțăriserăm |
| voi | maimuțăriserăți |
| ei / ele | maimuțăriseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să maimuțăresc |
| tu | să maimuțărești |
| el / ea | să maimuțărească |
| noi | să maimuțărim |
| voi | să maimuțăriți |
| ei / ele | să maimuțărească |
Imperativ
Afirmativ
| tu | maimuțărește |
| voi | maimuțăriți |
Negativ
| tu | nu nu maimuțări |
| voi | nu nu maimuțăriți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a maimuțări |
Gerunziu
| — | maimuțărind |
Participiu
| — | maimuțărit |