Conjugation of luneca
to be tempted; to be deluded; to be deceived; to err Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | lunec |
| tu | luneci |
| el / ea | lunecă |
| noi | lunecăm |
| voi | lunecați |
| ei / ele | lunecă |
Imperfect
| eu | lunecam |
| tu | lunecai |
| el / ea | luneca |
| noi | lunecam |
| voi | lunecați |
| ei / ele | lunecau |
Perfectul simplu
| eu | lunecai |
| tu | lunecași |
| el / ea | lunecă |
| noi | lunecarăm |
| voi | lunecarăți |
| ei / ele | lunecară |
Mai mult ca perfectul
| eu | lunecasem |
| tu | lunecaseși |
| el / ea | lunecase |
| noi | lunecaserăm |
| voi | lunecaserăți |
| ei / ele | lunecaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să lunec |
| tu | să luneci |
| el / ea | să lunece |
| noi | să lunecăm |
| voi | să lunecați |
| ei / ele | să lunece |
Imperativ
Afirmativ
| tu | lunecă |
| voi | lunecați |
Negativ
| tu | nu nu luneca |
| voi | nu nu lunecați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a luneca |
Gerunziu
| — | lunecând |
Participiu
| — | lunecat |