Conjugation of lănțui
to chain Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | lănțuiesc |
| tu | lănțuiești |
| el / ea | lănțuiește |
| noi | lănțuim |
| voi | lănțuiți |
| ei / ele | lănțuiesc |
Imperfect
| eu | lănțuiam |
| tu | lănțuiai |
| el / ea | lănțuia |
| noi | lănțuiam |
| voi | lănțuiați |
| ei / ele | lănțuiau |
Perfectul simplu
| eu | lănțuii |
| tu | lănțuiși |
| el / ea | lănțui |
| noi | lănțuirăm |
| voi | lănțuirăți |
| ei / ele | lănțuiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | lănțuisem |
| tu | lănțuiseși |
| el / ea | lănțuise |
| noi | lănțuiserăm |
| voi | lănțuiserăți |
| ei / ele | lănțuiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să lănțuiesc |
| tu | să lănțuiești |
| el / ea | să lănțuiască |
| noi | să lănțuim |
| voi | să lănțuiți |
| ei / ele | să lănțuiască |
Imperativ
Afirmativ
| tu | lănțuiește |
| voi | lănțuiți |
Negativ
| tu | nu nu lănțui |
| voi | nu nu lănțuiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a lănțui |
Gerunziu
| — | lănțuind |
Participiu
| — | lănțuit |