Conjugation of inventa
in.venˈtato produce or get hold of something or someone on short notice Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | inventez |
| tu | inventezi |
| el / ea | inventează |
| noi | inventăm |
| voi | inventați |
| ei / ele | inventează |
Imperfect
| eu | inventam |
| tu | inventai |
| el / ea | inventa |
| noi | inventam |
| voi | inventați |
| ei / ele | inventau |
Perfectul simplu
| eu | inventai |
| tu | inventași |
| el / ea | inventă |
| noi | inventarăm |
| voi | inventarăți |
| ei / ele | inventară |
Mai mult ca perfectul
| eu | inventasem |
| tu | inventaseși |
| el / ea | inventase |
| noi | inventaserăm |
| voi | inventaserăți |
| ei / ele | inventaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să inventez |
| tu | să inventezi |
| el / ea | să inventeze |
| noi | să inventăm |
| voi | să inventați |
| ei / ele | să inventeze |
Imperativ
Afirmativ
| tu | inventează |
| voi | inventați |
Negativ
| tu | nu nu inventa |
| voi | nu nu inventați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a inventa |
Gerunziu
| — | inventând |
Participiu
| — | inventat |