Conjugation of insemina
to inseminate Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | inseminez |
| tu | inseminezi |
| el / ea | inseminează |
| noi | inseminăm |
| voi | inseminați |
| ei / ele | inseminează |
Imperfect
| eu | inseminam |
| tu | inseminai |
| el / ea | insemina |
| noi | inseminam |
| voi | inseminați |
| ei / ele | inseminau |
Perfectul simplu
| eu | inseminai |
| tu | inseminași |
| el / ea | insemină |
| noi | inseminarăm |
| voi | inseminarăți |
| ei / ele | inseminară |
Mai mult ca perfectul
| eu | inseminasem |
| tu | inseminaseși |
| el / ea | inseminase |
| noi | inseminaserăm |
| voi | inseminaserăți |
| ei / ele | inseminaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să inseminez |
| tu | să inseminezi |
| el / ea | să insemineze |
| noi | să inseminăm |
| voi | să inseminați |
| ei / ele | să insemineze |
Imperativ
Afirmativ
| tu | inseminează |
| voi | inseminați |
Negativ
| tu | nu nu insemina |
| voi | nu nu inseminați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a insemina |
Gerunziu
| — | inseminând |
Participiu
| — | inseminat |