Conjugation of idioți
to idiotize Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | idioțesc |
| tu | idioțești |
| el / ea | idioțește |
| noi | idioțim |
| voi | idioțiți |
| ei / ele | idioțesc |
Imperfect
| eu | idioțeam |
| tu | idioțeai |
| el / ea | idioțea |
| noi | idioțeam |
| voi | idioțeați |
| ei / ele | idioțeau |
Perfectul simplu
| eu | idioții |
| tu | idioțiși |
| el / ea | idioți |
| noi | idioțirăm |
| voi | idioțirăți |
| ei / ele | idioțiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | idioțisem |
| tu | idioțiseși |
| el / ea | idioțise |
| noi | idioțiserăm |
| voi | idioțiserăți |
| ei / ele | idioțiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să idioțesc |
| tu | să idioțești |
| el / ea | să idioțească |
| noi | să idioțim |
| voi | să idioțiți |
| ei / ele | să idioțească |
Imperativ
Afirmativ
| tu | idioțește |
| voi | idioțiți |
Negativ
| tu | nu nu idioți |
| voi | nu nu idioțiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a idioți |
Gerunziu
| — | idioțind |
Participiu
| — | idioțit |