Conjugation of găinăța
to excrete (about a bird) Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | găinăț |
| tu | găinăți |
| el / ea | găinăță |
| noi | găinățăm |
| voi | găinățați |
| ei / ele | găinăță |
Imperfect
| eu | găinățam |
| tu | găinățai |
| el / ea | găinăța |
| noi | găinățam |
| voi | găinățați |
| ei / ele | găinățau |
Perfectul simplu
| eu | găinățai |
| tu | găinățași |
| el / ea | găinăță |
| noi | găinățarăm |
| voi | găinățarăți |
| ei / ele | găinățară |
Mai mult ca perfectul
| eu | găinățasem |
| tu | găinățaseși |
| el / ea | găinățase |
| noi | găinățaserăm |
| voi | găinățaserăți |
| ei / ele | găinățaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să găinăț |
| tu | să găinăți |
| el / ea | să găinățe |
| noi | să găinățăm |
| voi | să găinățați |
| ei / ele | să găinățe |
Imperativ
Afirmativ
| tu | găinăță |
| voi | găinățați |
Negativ
| tu | nu nu găinăța |
| voi | nu nu găinățați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a găinăța |
Gerunziu
| — | găinățând |
Participiu
| — | găinățat |