Conjugation of fura
fuˈrathird-person plural simple perfect indicative of fi Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | fur |
| tu | furi |
| el / ea | fură |
| noi | furăm |
| voi | furați |
| ei / ele | fură |
Imperfect
| eu | furam |
| tu | furai |
| el / ea | fura |
| noi | furam |
| voi | furați |
| ei / ele | furau |
Perfectul simplu
| eu | furai |
| tu | furași |
| el / ea | fură |
| noi | furarăm |
| voi | furarăți |
| ei / ele | furară |
Mai mult ca perfectul
| eu | furasem |
| tu | furaseși |
| el / ea | furase |
| noi | furaserăm |
| voi | furaserăți |
| ei / ele | furaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să fur |
| tu | să furi |
| el / ea | să fure |
| noi | să furăm |
| voi | să furați |
| ei / ele | să fure |
Imperativ
Afirmativ
| tu | fură |
| voi | furați |
Negativ
| tu | nu nu fura |
| voi | nu nu furați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a fura |
Gerunziu
| — | furând |
Participiu
| — | furat |