Conjugation of fuma
fuˈmathird-person singular simple perfect indicative of fuma Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | fumez |
| tu | fumezi |
| el / ea | fumează |
| noi | fumăm |
| voi | fumați |
| ei / ele | fumează |
Imperfect
| eu | fumam |
| tu | fumai |
| el / ea | fuma |
| noi | fumam |
| voi | fumați |
| ei / ele | fumau |
Perfectul simplu
| eu | fumai |
| tu | fumași |
| el / ea | fumă |
| noi | fumarăm |
| voi | fumarăți |
| ei / ele | fumară |
Mai mult ca perfectul
| eu | fumasem |
| tu | fumaseși |
| el / ea | fumase |
| noi | fumaserăm |
| voi | fumaserăți |
| ei / ele | fumaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să fumez |
| tu | să fumezi |
| el / ea | să fumeze |
| noi | să fumăm |
| voi | să fumați |
| ei / ele | să fumeze |
Imperativ
Afirmativ
| tu | fumează |
| voi | fumați |
Negativ
| tu | nu nu fuma |
| voi | nu nu fumați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a fuma |
Gerunziu
| — | fumând |
Participiu
| — | fumat |