Conjugation of forma
[forˈma]third-person singular simple perfect indicative of forma Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | formez |
| tu | formezi |
| el / ea | formează |
| noi | formăm |
| voi | formați |
| ei / ele | formează |
Imperfect
| eu | formam |
| tu | formai |
| el / ea | forma |
| noi | formam |
| voi | formați |
| ei / ele | formau |
Perfectul simplu
| eu | formai |
| tu | formași |
| el / ea | formă |
| noi | formarăm |
| voi | formarăți |
| ei / ele | formară |
Mai mult ca perfectul
| eu | formasem |
| tu | formaseși |
| el / ea | formase |
| noi | formaserăm |
| voi | formaserăți |
| ei / ele | formaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să formez |
| tu | să formezi |
| el / ea | să formeze |
| noi | să formăm |
| voi | să formați |
| ei / ele | să formeze |
Imperativ
Afirmativ
| tu | formează |
| voi | formați |
Negativ
| tu | nu nu forma |
| voi | nu nu formați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a forma |
Gerunziu
| — | formând |
Participiu
| — | format |