Conjugation of face
ˈfat͡ʃeto imitate or pretend to be something else, mockingly, deceitfully or humorously Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | fac |
| tu | faci |
| el / ea | face |
| noi | facem |
| voi | faceți |
| ei / ele | fac |
Imperfect
| eu | făceam |
| tu | făceai |
| el / ea | făcea |
| noi | făceam |
| voi | făceați |
| ei / ele | făceau |
Perfectul simplu
| eu | făcui |
| tu | făcuși |
| el / ea | făcu |
| noi | făcurăm |
| voi | făcurăți |
| ei / ele | făcură |
Mai mult ca perfectul
| eu | făcusem |
| tu | făcuseși |
| el / ea | făcuse |
| noi | făcuserăm |
| voi | făcuserăți |
| ei / ele | făcuseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să fac |
| tu | să faci |
| el / ea | să facă |
| noi | să facem |
| voi | să faceți |
| ei / ele | să facă |
Imperativ
Afirmativ
| tu | fă |
| voi | faceți |
Negativ
| tu | nu nu face |
| voi | nu nu faceți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a face |
Gerunziu
| — | făcând |
Participiu
| — | făcut |