Conjugation of excomunica
to excommunicate Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | excomunic |
| tu | excomunici |
| el / ea | excomunică |
| noi | excomunicăm |
| voi | excomunicați |
| ei / ele | excomunică |
Imperfect
| eu | excomunicam |
| tu | excomunicai |
| el / ea | excomunica |
| noi | excomunicam |
| voi | excomunicați |
| ei / ele | excomunicau |
Perfectul simplu
| eu | excomunicai |
| tu | excomunicași |
| el / ea | excomunică |
| noi | excomunicarăm |
| voi | excomunicarăți |
| ei / ele | excomunicară |
Mai mult ca perfectul
| eu | excomunicasem |
| tu | excomunicaseși |
| el / ea | excomunicase |
| noi | excomunicaserăm |
| voi | excomunicaserăți |
| ei / ele | excomunicaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să excomunic |
| tu | să excomunici |
| el / ea | să excomunice |
| noi | să excomunicăm |
| voi | să excomunicați |
| ei / ele | să excomunice |
Imperativ
Afirmativ
| tu | excomunică |
| voi | excomunicați |
Negativ
| tu | nu nu excomunica |
| voi | nu nu excomunicați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a excomunica |
Gerunziu
| — | excomunicând |
Participiu
| — | excomunicat |