Conjugation of eșantiona
to sample Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | eșantionez |
| tu | eșantionezi |
| el / ea | eșantionează |
| noi | eșantionăm |
| voi | eșantionați |
| ei / ele | eșantionează |
Imperfect
| eu | eșantionam |
| tu | eșantionai |
| el / ea | eșantiona |
| noi | eșantionam |
| voi | eșantionați |
| ei / ele | eșantionau |
Perfectul simplu
| eu | eșantionai |
| tu | eșantionași |
| el / ea | eșantionă |
| noi | eșantionarăm |
| voi | eșantionarăți |
| ei / ele | eșantionară |
Mai mult ca perfectul
| eu | eșantionasem |
| tu | eșantionaseși |
| el / ea | eșantionase |
| noi | eșantionaserăm |
| voi | eșantionaserăți |
| ei / ele | eșantionaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să eșantionez |
| tu | să eșantionezi |
| el / ea | să eșantioneze |
| noi | să eșantionăm |
| voi | să eșantionați |
| ei / ele | să eșantioneze |
Imperativ
Afirmativ
| tu | eșantionează |
| voi | eșantionați |
Negativ
| tu | nu nu eșantiona |
| voi | nu nu eșantionați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a eșantiona |
Gerunziu
| — | eșantionând |
Participiu
| — | eșantionat |