Conjugation of dijmui
to collect feudal rent Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | dijmuiesc |
| tu | dijmuiești |
| el / ea | dijmuiește |
| noi | dijmuim |
| voi | dijmuiți |
| ei / ele | dijmuiesc |
Imperfect
| eu | dijmuiam |
| tu | dijmuiai |
| el / ea | dijmuia |
| noi | dijmuiam |
| voi | dijmuiați |
| ei / ele | dijmuiau |
Perfectul simplu
| eu | dijmuii |
| tu | dijmuiși |
| el / ea | dijmui |
| noi | dijmuirăm |
| voi | dijmuirăți |
| ei / ele | dijmuiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | dijmuisem |
| tu | dijmuiseși |
| el / ea | dijmuise |
| noi | dijmuiserăm |
| voi | dijmuiserăți |
| ei / ele | dijmuiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să dijmuiesc |
| tu | să dijmuiești |
| el / ea | să dijmuiască |
| noi | să dijmuim |
| voi | să dijmuiți |
| ei / ele | să dijmuiască |
Imperativ
Afirmativ
| tu | dijmuiește |
| voi | dijmuiți |
Negativ
| tu | nu nu dijmui |
| voi | nu nu dijmuiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a dijmui |
Gerunziu
| — | dijmuind |
Participiu
| — | dijmuit |