Conjugation of dezvinui
to exculpate Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | dezvinuiesc |
| tu | dezvinuiești |
| el / ea | dezvinuiește |
| noi | dezvinuim |
| voi | dezvinuiți |
| ei / ele | dezvinuiesc |
Imperfect
| eu | dezvinuiam |
| tu | dezvinuiai |
| el / ea | dezvinuia |
| noi | dezvinuiam |
| voi | dezvinuiați |
| ei / ele | dezvinuiau |
Perfectul simplu
| eu | dezvinuii |
| tu | dezvinuiși |
| el / ea | dezvinui |
| noi | dezvinuirăm |
| voi | dezvinuirăți |
| ei / ele | dezvinuiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | dezvinuisem |
| tu | dezvinuiseși |
| el / ea | dezvinuise |
| noi | dezvinuiserăm |
| voi | dezvinuiserăți |
| ei / ele | dezvinuiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să dezvinuiesc |
| tu | să dezvinuiești |
| el / ea | să dezvinuiască |
| noi | să dezvinuim |
| voi | să dezvinuiți |
| ei / ele | să dezvinuiască |
Imperativ
Afirmativ
| tu | dezvinuiește |
| voi | dezvinuiți |
Negativ
| tu | nu nu dezvinui |
| voi | nu nu dezvinuiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a dezvinui |
Gerunziu
| — | dezvinuind |
Participiu
| — | dezvinuit |