Conjugation of dezbărbăți
to castrate Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | dezbărbăț |
| tu | dezbărbăți |
| el / ea | dezbărbățe |
| noi | dezbărbățim |
| voi | dezbărbățiți |
| ei / ele | dezbărbăț |
Imperfect
| eu | dezbărbățeam |
| tu | dezbărbățeai |
| el / ea | dezbărbățea |
| noi | dezbărbățeam |
| voi | dezbărbățeați |
| ei / ele | dezbărbățeau |
Perfectul simplu
| eu | dezbărbății |
| tu | dezbărbățiși |
| el / ea | dezbărbăți |
| noi | dezbărbățirăm |
| voi | dezbărbățirăți |
| ei / ele | dezbărbățiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | dezbărbățisem |
| tu | dezbărbățiseși |
| el / ea | dezbărbățise |
| noi | dezbărbățiserăm |
| voi | dezbărbățiserăți |
| ei / ele | dezbărbățiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să dezbărbăț |
| tu | să dezbărbăți |
| el / ea | să dezbărbăță |
| noi | să dezbărbățim |
| voi | să dezbărbățiți |
| ei / ele | să dezbărbăță |
Imperativ
Afirmativ
| tu | dezbărbățe |
| voi | dezbărbățiți |
Negativ
| tu | nu nu dezbărbăți |
| voi | nu nu dezbărbățiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a dezbărbăți |
Gerunziu
| — | dezbărbățind |
Participiu
| — | dezbărbățit |