Conjugation of descuraja
to discourage Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | descurajez |
| tu | descurajezi |
| el / ea | descurajează |
| noi | descurajăm |
| voi | descurajați |
| ei / ele | descurajează |
Imperfect
| eu | descurajam |
| tu | descurajai |
| el / ea | descuraja |
| noi | descurajam |
| voi | descurajați |
| ei / ele | descurajau |
Perfectul simplu
| eu | descurajai |
| tu | descurajași |
| el / ea | descurajă |
| noi | descurajarăm |
| voi | descurajarăți |
| ei / ele | descurajară |
Mai mult ca perfectul
| eu | descurajasem |
| tu | descurajaseși |
| el / ea | descurajase |
| noi | descurajaserăm |
| voi | descurajaserăți |
| ei / ele | descurajaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să descurajez |
| tu | să descurajezi |
| el / ea | să descurajeze |
| noi | să descurajăm |
| voi | să descurajați |
| ei / ele | să descurajeze |
Imperativ
Afirmativ
| tu | descurajează |
| voi | descurajați |
Negativ
| tu | nu nu descuraja |
| voi | nu nu descurajați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a descuraja |
Gerunziu
| — | descurajând |
Participiu
| — | descurajat |