Conjugation of deconcerta
to disconcert Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | deconcertez |
| tu | deconcertezi |
| el / ea | deconcertează |
| noi | deconcertăm |
| voi | deconcertați |
| ei / ele | deconcertează |
Imperfect
| eu | deconcertam |
| tu | deconcertai |
| el / ea | deconcerta |
| noi | deconcertam |
| voi | deconcertați |
| ei / ele | deconcertau |
Perfectul simplu
| eu | deconcertai |
| tu | deconcertași |
| el / ea | deconcertă |
| noi | deconcertarăm |
| voi | deconcertarăți |
| ei / ele | deconcertară |
Mai mult ca perfectul
| eu | deconcertasem |
| tu | deconcertaseși |
| el / ea | deconcertase |
| noi | deconcertaserăm |
| voi | deconcertaserăți |
| ei / ele | deconcertaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să deconcertez |
| tu | să deconcertezi |
| el / ea | să deconcerteze |
| noi | să deconcertăm |
| voi | să deconcertați |
| ei / ele | să deconcerteze |
Imperativ
Afirmativ
| tu | deconcertează |
| voi | deconcertați |
Negativ
| tu | nu nu deconcerta |
| voi | nu nu deconcertați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a deconcerta |
Gerunziu
| — | deconcertând |
Participiu
| — | deconcertat |