Conjugation of decepționa
to disappoint Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | decepționez |
| tu | decepționezi |
| el / ea | decepționează |
| noi | decepționăm |
| voi | decepționați |
| ei / ele | decepționează |
Imperfect
| eu | decepționam |
| tu | decepționai |
| el / ea | decepționa |
| noi | decepționam |
| voi | decepționați |
| ei / ele | decepționau |
Perfectul simplu
| eu | decepționai |
| tu | decepționași |
| el / ea | decepționă |
| noi | decepționarăm |
| voi | decepționarăți |
| ei / ele | decepționară |
Mai mult ca perfectul
| eu | decepționasem |
| tu | decepționaseși |
| el / ea | decepționase |
| noi | decepționaserăm |
| voi | decepționaserăți |
| ei / ele | decepționaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să decepționez |
| tu | să decepționezi |
| el / ea | să decepționeze |
| noi | să decepționăm |
| voi | să decepționați |
| ei / ele | să decepționeze |
Imperativ
Afirmativ
| tu | decepționează |
| voi | decepționați |
Negativ
| tu | nu nu decepționa |
| voi | nu nu decepționați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a decepționa |
Gerunziu
| — | decepționând |
Participiu
| — | decepționat |