Conjugation of dănțui
to dance Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | dănțuiesc |
| tu | dănțuiești |
| el / ea | dănțuiește |
| noi | dănțuim |
| voi | dănțuiți |
| ei / ele | dănțuiesc |
Imperfect
| eu | dănțuiam |
| tu | dănțuiai |
| el / ea | dănțuia |
| noi | dănțuiam |
| voi | dănțuiați |
| ei / ele | dănțuiau |
Perfectul simplu
| eu | dănțuii |
| tu | dănțuiși |
| el / ea | dănțui |
| noi | dănțuirăm |
| voi | dănțuirăți |
| ei / ele | dănțuiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | dănțuisem |
| tu | dănțuiseși |
| el / ea | dănțuise |
| noi | dănțuiserăm |
| voi | dănțuiserăți |
| ei / ele | dănțuiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să dănțuiesc |
| tu | să dănțuiești |
| el / ea | să dănțuiască |
| noi | să dănțuim |
| voi | să dănțuiți |
| ei / ele | să dănțuiască |
Imperativ
Afirmativ
| tu | dănțuiește |
| voi | dănțuiți |
Negativ
| tu | nu nu dănțui |
| voi | nu nu dănțuiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a dănțui |
Gerunziu
| — | dănțuind |
Participiu
| — | dănțuit |