Conjugation of cleveti
to slander, to gossip Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | clevetesc |
| tu | clevetești |
| el / ea | clevetește |
| noi | clevetim |
| voi | clevetiți |
| ei / ele | clevetesc |
Imperfect
| eu | cleveteam |
| tu | cleveteai |
| el / ea | clevetea |
| noi | cleveteam |
| voi | cleveteați |
| ei / ele | cleveteau |
Perfectul simplu
| eu | clevetii |
| tu | clevetiși |
| el / ea | cleveti |
| noi | clevetirăm |
| voi | clevetirăți |
| ei / ele | clevetiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | clevetisem |
| tu | clevetiseși |
| el / ea | clevetise |
| noi | clevetiserăm |
| voi | clevetiserăți |
| ei / ele | clevetiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să clevetesc |
| tu | să clevetești |
| el / ea | să clevetească |
| noi | să clevetim |
| voi | să clevetiți |
| ei / ele | să clevetească |
Imperativ
Afirmativ
| tu | clevetește |
| voi | clevetiți |
Negativ
| tu | nu nu cleveti |
| voi | nu nu clevetiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a cleveti |
Gerunziu
| — | clevetind |
Participiu
| — | clevetit |