Conjugation of clăcui
to perform corvee Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | clăcuiesc |
| tu | clăcuiești |
| el / ea | clăcuiește |
| noi | clăcuim |
| voi | clăcuiți |
| ei / ele | clăcuiesc |
Imperfect
| eu | clăcuiam |
| tu | clăcuiai |
| el / ea | clăcuia |
| noi | clăcuiam |
| voi | clăcuiați |
| ei / ele | clăcuiau |
Perfectul simplu
| eu | clăcuii |
| tu | clăcuiși |
| el / ea | clăcui |
| noi | clăcuirăm |
| voi | clăcuirăți |
| ei / ele | clăcuiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | clăcuisem |
| tu | clăcuiseși |
| el / ea | clăcuise |
| noi | clăcuiserăm |
| voi | clăcuiserăți |
| ei / ele | clăcuiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să clăcuiesc |
| tu | să clăcuiești |
| el / ea | să clăcuiască |
| noi | să clăcuim |
| voi | să clăcuiți |
| ei / ele | să clăcuiască |
Imperativ
Afirmativ
| tu | clăcuiește |
| voi | clăcuiți |
Negativ
| tu | nu nu clăcui |
| voi | nu nu clăcuiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a clăcui |
Gerunziu
| — | clăcuind |
Participiu
| — | clăcuit |