Conjugation of câștiga
kɨ.ʃtiˈɡathird-person singular/plural present indicative Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | câștig |
| tu | câștigi |
| el / ea | câștigă |
| noi | câștigăm |
| voi | câștigați |
| ei / ele | câștigă |
Imperfect
| eu | câștigam |
| tu | câștigai |
| el / ea | câștiga |
| noi | câștigam |
| voi | câștigați |
| ei / ele | câștigau |
Perfectul simplu
| eu | câștigai |
| tu | câștigași |
| el / ea | câștigă |
| noi | câștigarăm |
| voi | câștigarăți |
| ei / ele | câștigară |
Mai mult ca perfectul
| eu | câștigasem |
| tu | câștigaseși |
| el / ea | câștigase |
| noi | câștigaserăm |
| voi | câștigaserăți |
| ei / ele | câștigaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să câștig |
| tu | să câștigi |
| el / ea | să câștige |
| noi | să câștigăm |
| voi | să câștigați |
| ei / ele | să câștige |
Imperativ
Afirmativ
| tu | câștigă |
| voi | câștigați |
Negativ
| tu | nu nu câștiga |
| voi | nu nu câștigați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a câștiga |
Gerunziu
| — | câștigând |
Participiu
| — | câștigat |