Indicativ
Prezent
| eu | bănuiesc |
| tu | bănuiești |
| el / ea | bănuiește |
| noi | bănuim |
| voi | bănuiți |
| ei / ele | bănuiesc |
Imperfect
| eu | bănuiam |
| tu | bănuiai |
| el / ea | bănuia |
| noi | bănuiam |
| voi | bănuiați |
| ei / ele | bănuiau |
Perfectul simplu
| eu | bănuii |
| tu | bănuiși |
| el / ea | bănui |
| noi | bănuirăm |
| voi | bănuirăți |
| ei / ele | bănuiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | bănuisem |
| tu | bănuiseși |
| el / ea | bănuise |
| noi | bănuiserăm |
| voi | bănuiserăți |
| ei / ele | bănuiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să bănuiesc |
| tu | să bănuiești |
| el / ea | să bănuiască |
| noi | să bănuim |
| voi | să bănuiți |
| ei / ele | să bănuiască |
Imperativ
Afirmativ
| tu | bănuiește |
| voi | bănuiți |
Negativ
| tu | nu nu bănui |
| voi | nu nu bănuiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a bănui |
Gerunziu
| — | bănuind |
Participiu
| — | bănuit |