Conjugation of bâigui
to mutter hesitatingly, weakly, meekly, etc. Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | bâigui |
| tu | bâigui |
| el / ea | bâiguie |
| noi | bâiguim |
| voi | bâiguiți |
| ei / ele | bâiguie |
Imperfect
| eu | bâiguiam |
| tu | bâiguiai |
| el / ea | bâiguia |
| noi | bâiguiam |
| voi | bâiguiați |
| ei / ele | bâiguiau |
Perfectul simplu
| eu | bâiguii |
| tu | bâiguiși |
| el / ea | bâigui |
| noi | bâiguirăm |
| voi | bâiguirăți |
| ei / ele | bâiguiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | bâiguisem |
| tu | bâiguiseși |
| el / ea | bâiguise |
| noi | bâiguiserăm |
| voi | bâiguiserăți |
| ei / ele | bâiguiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să bâigui |
| tu | să bâigui |
| el / ea | să bâiguie |
| noi | să bâiguim |
| voi | să bâiguiți |
| ei / ele | să bâiguie |
Imperativ
Afirmativ
| tu | bâiguie |
| voi | bâiguiți |
Negativ
| tu | nu nu bâigui |
| voi | nu nu bâiguiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a bâigui |
Gerunziu
| — | bâiguind |
Participiu
| — | bâiguit |