Conjugation of autoamăgi
to delude oneself Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | autoamăgesc |
| tu | autoamăgești |
| el / ea | autoamăgește |
| noi | autoamăgim |
| voi | autoamăgiți |
| ei / ele | autoamăgesc |
Imperfect
| eu | autoamăgeam |
| tu | autoamăgeai |
| el / ea | autoamăgea |
| noi | autoamăgeam |
| voi | autoamăgeați |
| ei / ele | autoamăgeau |
Perfectul simplu
| eu | autoamăgii |
| tu | autoamăgiși |
| el / ea | autoamăgi |
| noi | autoamăgirăm |
| voi | autoamăgirăți |
| ei / ele | autoamăgiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | autoamăgisem |
| tu | autoamăgiseși |
| el / ea | autoamăgise |
| noi | autoamăgiserăm |
| voi | autoamăgiserăți |
| ei / ele | autoamăgiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să autoamăgesc |
| tu | să autoamăgești |
| el / ea | să autoamăgească |
| noi | să autoamăgim |
| voi | să autoamăgiți |
| ei / ele | să autoamăgească |
Imperativ
Afirmativ
| tu | autoamăgește |
| voi | autoamăgiți |
Negativ
| tu | nu nu autoamăgi |
| voi | nu nu autoamăgiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a autoamăgi |
Gerunziu
| — | autoamăgind |
Participiu
| — | autoamăgit |