Conjugation of arbitra
to arbitrate Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | arbitrez |
| tu | arbitrezi |
| el / ea | arbitrează |
| noi | arbitrăm |
| voi | arbitrați |
| ei / ele | arbitrează |
Imperfect
| eu | arbitram |
| tu | arbitrai |
| el / ea | arbitra |
| noi | arbitram |
| voi | arbitrați |
| ei / ele | arbitrau |
Perfectul simplu
| eu | arbitrai |
| tu | arbitrași |
| el / ea | arbitră |
| noi | arbitrarăm |
| voi | arbitrarăți |
| ei / ele | arbitrară |
Mai mult ca perfectul
| eu | arbitrasem |
| tu | arbitraseși |
| el / ea | arbitrase |
| noi | arbitraserăm |
| voi | arbitraserăți |
| ei / ele | arbitraseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să arbitrez |
| tu | să arbitrezi |
| el / ea | să arbitreze |
| noi | să arbitrăm |
| voi | să arbitrați |
| ei / ele | să arbitreze |
Imperativ
Afirmativ
| tu | arbitrează |
| voi | arbitrați |
Negativ
| tu | nu nu arbitra |
| voi | nu nu arbitrați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a arbitra |
Gerunziu
| — | arbitrând |
Participiu
| — | arbitrat |