Conjugation of amuți
to fall silent, stop talking, shut up, clam up Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | amuțesc |
| tu | amuțești |
| el / ea | amuțește |
| noi | amuțim |
| voi | amuțiți |
| ei / ele | amuțesc |
Imperfect
| eu | amuțeam |
| tu | amuțeai |
| el / ea | amuțea |
| noi | amuțeam |
| voi | amuțeați |
| ei / ele | amuțeau |
Perfectul simplu
| eu | amuții |
| tu | amuțiși |
| el / ea | amuți |
| noi | amuțirăm |
| voi | amuțirăți |
| ei / ele | amuțiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | amuțisem |
| tu | amuțiseși |
| el / ea | amuțise |
| noi | amuțiserăm |
| voi | amuțiserăți |
| ei / ele | amuțiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să amuțesc |
| tu | să amuțești |
| el / ea | să amuțească |
| noi | să amuțim |
| voi | să amuțiți |
| ei / ele | să amuțească |
Imperativ
Afirmativ
| tu | amuțește |
| voi | amuțiți |
Negativ
| tu | nu nu amuți |
| voi | nu nu amuțiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a amuți |
Gerunziu
| — | amuțind |
Participiu
| — | amuțit |