Conjugation of ameți
a.meˈt͡sito make dizzy, flustered, intoxicated, stun Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | amețesc |
| tu | amețești |
| el / ea | amețește |
| noi | amețim |
| voi | amețiți |
| ei / ele | amețesc |
Imperfect
| eu | amețeam |
| tu | amețeai |
| el / ea | amețea |
| noi | amețeam |
| voi | amețeați |
| ei / ele | amețeau |
Perfectul simplu
| eu | ameții |
| tu | amețiși |
| el / ea | ameți |
| noi | amețirăm |
| voi | amețirăți |
| ei / ele | amețiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | amețisem |
| tu | amețiseși |
| el / ea | amețise |
| noi | amețiserăm |
| voi | amețiserăți |
| ei / ele | amețiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să amețesc |
| tu | să amețești |
| el / ea | să amețească |
| noi | să amețim |
| voi | să amețiți |
| ei / ele | să amețească |
Imperativ
Afirmativ
| tu | amețește |
| voi | amețiți |
Negativ
| tu | nu nu ameți |
| voi | nu nu amețiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a ameți |
Gerunziu
| — | amețind |
Participiu
| — | amețit |