Conjugation of ambiționa
to ambition Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | ambiționez |
| tu | ambiționezi |
| el / ea | ambiționează |
| noi | ambiționăm |
| voi | ambiționați |
| ei / ele | ambiționează |
Imperfect
| eu | ambiționam |
| tu | ambiționai |
| el / ea | ambiționa |
| noi | ambiționam |
| voi | ambiționați |
| ei / ele | ambiționau |
Perfectul simplu
| eu | ambiționai |
| tu | ambiționași |
| el / ea | ambiționă |
| noi | ambiționarăm |
| voi | ambiționarăți |
| ei / ele | ambiționară |
Mai mult ca perfectul
| eu | ambiționasem |
| tu | ambiționaseși |
| el / ea | ambiționase |
| noi | ambiționaserăm |
| voi | ambiționaserăți |
| ei / ele | ambiționaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să ambiționez |
| tu | să ambiționezi |
| el / ea | să ambiționeze |
| noi | să ambiționăm |
| voi | să ambiționați |
| ei / ele | să ambiționeze |
Imperativ
Afirmativ
| tu | ambiționează |
| voi | ambiționați |
Negativ
| tu | nu nu ambiționa |
| voi | nu nu ambiționați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a ambiționa |
Gerunziu
| — | ambiționând |
Participiu
| — | ambiționat |