Conjugation of aținti
to fix (one's aim, sight, eyes, weapon, etc.) on something Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | ațintesc |
| tu | ațintești |
| el / ea | ațintește |
| noi | ațintim |
| voi | ațintiți |
| ei / ele | ațintesc |
Imperfect
| eu | aținteam |
| tu | aținteai |
| el / ea | ațintea |
| noi | aținteam |
| voi | aținteați |
| ei / ele | aținteau |
Perfectul simplu
| eu | ațintii |
| tu | ațintiși |
| el / ea | aținti |
| noi | ațintirăm |
| voi | ațintirăți |
| ei / ele | ațintiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | ațintisem |
| tu | ațintiseși |
| el / ea | ațintise |
| noi | ațintiserăm |
| voi | ațintiserăți |
| ei / ele | ațintiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să ațintesc |
| tu | să ațintești |
| el / ea | să ațintească |
| noi | să ațintim |
| voi | să ațintiți |
| ei / ele | să ațintească |
Imperativ
Afirmativ
| tu | ațintește |
| voi | ațintiți |
Negativ
| tu | nu nu aținti |
| voi | nu nu ațintiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a aținti |
Gerunziu
| — | ațintind |
Participiu
| — | ațintit |