Conjugation of însufleți
to animate, enliven Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | însuflețesc |
| tu | însuflețești |
| el / ea | însuflețește |
| noi | însuflețim |
| voi | însuflețiți |
| ei / ele | însuflețesc |
Imperfect
| eu | însuflețeam |
| tu | însuflețeai |
| el / ea | însuflețea |
| noi | însuflețeam |
| voi | însuflețeați |
| ei / ele | însuflețeau |
Perfectul simplu
| eu | însufleții |
| tu | însuflețiși |
| el / ea | însufleți |
| noi | însuflețirăm |
| voi | însuflețirăți |
| ei / ele | însuflețiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | însuflețisem |
| tu | însuflețiseși |
| el / ea | însuflețise |
| noi | însuflețiserăm |
| voi | însuflețiserăți |
| ei / ele | însuflețiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să însuflețesc |
| tu | să însuflețești |
| el / ea | să însuflețească |
| noi | să însuflețim |
| voi | să însuflețiți |
| ei / ele | să însuflețească |
Imperativ
Afirmativ
| tu | însuflețește |
| voi | însuflețiți |
Negativ
| tu | nu nu însufleți |
| voi | nu nu însuflețiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a însufleți |
Gerunziu
| — | însuflețind |
Participiu
| — | însuflețit |