Conjugation of înrăma
to frame, enframe Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | înrămez |
| tu | înrămezi |
| el / ea | înrămează |
| noi | înrămăm |
| voi | înrămați |
| ei / ele | înrămează |
Imperfect
| eu | înrămam |
| tu | înrămai |
| el / ea | înrăma |
| noi | înrămam |
| voi | înrămați |
| ei / ele | înrămau |
Perfectul simplu
| eu | înrămai |
| tu | înrămași |
| el / ea | înrămă |
| noi | înrămarăm |
| voi | înrămarăți |
| ei / ele | înrămară |
Mai mult ca perfectul
| eu | înrămasem |
| tu | înrămaseși |
| el / ea | înrămase |
| noi | înrămaserăm |
| voi | înrămaserăți |
| ei / ele | înrămaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să înrămez |
| tu | să înrămezi |
| el / ea | să înrămeze |
| noi | să înrămăm |
| voi | să înrămați |
| ei / ele | să înrămeze |
Imperativ
Afirmativ
| tu | înrămează |
| voi | înrămați |
Negativ
| tu | nu nu înrăma |
| voi | nu nu înrămați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a înrăma |
Gerunziu
| — | înrămând |
Participiu
| — | înrămat |