Conjugation of înnoi
to renew Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | înnoiesc |
| tu | înnoiești |
| el / ea | înnoiește |
| noi | înnoim |
| voi | înnoiți |
| ei / ele | înnoiesc |
Imperfect
| eu | înnoiam |
| tu | înnoiai |
| el / ea | înnoia |
| noi | înnoiam |
| voi | înnoiați |
| ei / ele | înnoiau |
Perfectul simplu
| eu | înnoii |
| tu | înnoiși |
| el / ea | înnoi |
| noi | înnoirăm |
| voi | înnoirăți |
| ei / ele | înnoiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | înnoisem |
| tu | înnoiseși |
| el / ea | înnoise |
| noi | înnoiserăm |
| voi | înnoiserăți |
| ei / ele | înnoiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să înnoiesc |
| tu | să înnoiești |
| el / ea | să înnoiască |
| noi | să înnoim |
| voi | să înnoiți |
| ei / ele | să înnoiască |
Imperativ
Afirmativ
| tu | înnoiește |
| voi | înnoiți |
Negativ
| tu | nu nu înnoi |
| voi | nu nu înnoiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a înnoi |
Gerunziu
| — | înnoind |
Participiu
| — | înnoit |