Conjugation of înnoda
ɨn.noˈdathird-person singular simple perfect indicative of înnoda Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | înnod |
| tu | înnozi |
| el / ea | înnoadă |
| noi | înnodăm |
| voi | înnodați |
| ei / ele | înnoadă |
Imperfect
| eu | înnodam |
| tu | înnodai |
| el / ea | înnoda |
| noi | înnodam |
| voi | înnodați |
| ei / ele | înnodau |
Perfectul simplu
| eu | înnodai |
| tu | înnodași |
| el / ea | înnodă |
| noi | înnodarăm |
| voi | înnodarăți |
| ei / ele | înnodară |
Mai mult ca perfectul
| eu | înnodasem |
| tu | înnodaseși |
| el / ea | înnodase |
| noi | înnodaserăm |
| voi | înnodaserăți |
| ei / ele | înnodaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să înnod |
| tu | să înnozi |
| el / ea | să înnoade |
| noi | să înnodăm |
| voi | să înnodați |
| ei / ele | să înnoade |
Imperativ
Afirmativ
| tu | înnoadă |
| voi | înnodați |
Negativ
| tu | nu nu înnoda |
| voi | nu nu înnodați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a înnoda |
Gerunziu
| — | înnodând |
Participiu
| — | înnodat |