Conjugation of îngemăna
to combine Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | îngemăn |
| tu | îngemeni |
| el / ea | îngeamănă |
| noi | îngemănăm |
| voi | îngemănați |
| ei / ele | îngeamănă |
Imperfect
| eu | îngemănam |
| tu | îngemănai |
| el / ea | îngemăna |
| noi | îngemănam |
| voi | îngemănați |
| ei / ele | îngemănau |
Perfectul simplu
| eu | îngemănai |
| tu | îngemănași |
| el / ea | îngemănă |
| noi | îngemănarăm |
| voi | îngemănarăți |
| ei / ele | îngemănară |
Mai mult ca perfectul
| eu | îngemănasem |
| tu | îngemănaseși |
| el / ea | îngemănase |
| noi | îngemănaserăm |
| voi | îngemănaserăți |
| ei / ele | îngemănaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să îngemăn |
| tu | să îngemeni |
| el / ea | să îngemene |
| noi | să îngemănăm |
| voi | să îngemănați |
| ei / ele | să îngemene |
Imperativ
Afirmativ
| tu | îngeamănă |
| voi | îngemănați |
Negativ
| tu | nu nu îngemăna |
| voi | nu nu îngemănați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a îngemăna |
Gerunziu
| — | îngemănând |
Participiu
| — | îngemănat |