Conjugation of încontra
to oppose Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | încontrez |
| tu | încontrezi |
| el / ea | încontrează |
| noi | încontrăm |
| voi | încontrați |
| ei / ele | încontrează |
Imperfect
| eu | încontram |
| tu | încontrai |
| el / ea | încontra |
| noi | încontram |
| voi | încontrați |
| ei / ele | încontrau |
Perfectul simplu
| eu | încontrai |
| tu | încontrași |
| el / ea | încontră |
| noi | încontrarăm |
| voi | încontrarăți |
| ei / ele | încontrară |
Mai mult ca perfectul
| eu | încontrasem |
| tu | încontraseși |
| el / ea | încontrase |
| noi | încontraserăm |
| voi | încontraserăți |
| ei / ele | încontraseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să încontrez |
| tu | să încontrezi |
| el / ea | să încontreze |
| noi | să încontrăm |
| voi | să încontrați |
| ei / ele | să încontreze |
Imperativ
Afirmativ
| tu | încontrează |
| voi | încontrați |
Negativ
| tu | nu nu încontra |
| voi | nu nu încontrați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a încontra |
Gerunziu
| — | încontrând |
Participiu
| — | încontrat |