Conjugation of înauri
to gild Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | înauresc |
| tu | înaurești |
| el / ea | înaurește |
| noi | înaurim |
| voi | înauriți |
| ei / ele | înauresc |
Imperfect
| eu | înauream |
| tu | înaureai |
| el / ea | înaurea |
| noi | înauream |
| voi | înaureați |
| ei / ele | înaureau |
Perfectul simplu
| eu | înaurii |
| tu | înauriși |
| el / ea | înauri |
| noi | înaurirăm |
| voi | înaurirăți |
| ei / ele | înauriră |
Mai mult ca perfectul
| eu | înaurisem |
| tu | înauriseși |
| el / ea | înaurise |
| noi | înauriserăm |
| voi | înauriserăți |
| ei / ele | înauriseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să înauresc |
| tu | să înaurești |
| el / ea | să înaurească |
| noi | să înaurim |
| voi | să înauriți |
| ei / ele | să înaurească |
Imperativ
Afirmativ
| tu | înaurește |
| voi | înauriți |
Negativ
| tu | nu nu înauri |
| voi | nu nu înauriți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a înauri |
Gerunziu
| — | înaurind |
Participiu
| — | înaurit |