Conjugation of înșirui
to line up Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | înșirui |
| tu | înșirui |
| el / ea | înșiruie |
| noi | înșiruim |
| voi | înșiruiți |
| ei / ele | înșiruie |
Imperfect
| eu | înșiruiam |
| tu | înșiruiai |
| el / ea | înșiruia |
| noi | înșiruiam |
| voi | înșiruiați |
| ei / ele | înșiruiau |
Perfectul simplu
| eu | înșiruii |
| tu | înșiruiși |
| el / ea | înșirui |
| noi | înșiruirăm |
| voi | înșiruirăți |
| ei / ele | înșiruiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | înșiruisem |
| tu | înșiruiseși |
| el / ea | înșiruise |
| noi | înșiruiserăm |
| voi | înșiruiserăți |
| ei / ele | înșiruiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să înșirui |
| tu | să înșirui |
| el / ea | să înșiruie |
| noi | să înșiruim |
| voi | să înșiruiți |
| ei / ele | să înșiruie |
Imperativ
Afirmativ
| tu | înșiruie |
| voi | înșiruiți |
Negativ
| tu | nu nu înșirui |
| voi | nu nu înșiruiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a înșirui |
Gerunziu
| — | înșiruind |
Participiu
| — | înșiruit |